Cum se construiește o casă pasivă
Construirea unei case pasive pornește din stadiul de proiect. Realizarea acestui proiect trebuie să țină cont de criteriile impuse de standardul PH (Passivhaus).
Deci indiferent de cum va arăta casa, unde va fi dispusă bucătăria sau cămara, constructorii trebuie să respecte o serie de principii. Mai mult decât atât, bilanțul energetic trebuie realizat într-un program de software special pentru proiectarea caselor pasive, PHPP (Passivhaus Projektierungs Paket).
Spre deosebire de o casă obișnuită, în cazul locuinței pasive, este nevoie de o echipă de proiectare specializată pentru acest tip de proiect.
Dacă este proiectată și construită corect, instalațiile, arhitectura și structura vor fi îmbinate armonios. În general, timpul de proiectare este mai mare. Fiecare element va fi verificat din punctul de vedere al variațiilor de temperatură, se vor identifica zonele în care ar putea apărea condens și se vor rezolva.
Principiile de bază ale unei case pasive
În proiectarea unei case pasive, trebuie să se respecte cele 5 principii de bază:
1. Izolarea termică
Potrivit experților, este nevoie ca izolarea pereților să fie de minimum 25-30 de centimetri, acest lucru depinzând, însă, și de caracteristicile materialelor de construcție alese. Ca principiu general, un material izolant mai gros este mai bun. Pentru pereții exteriori, este recomandată folosirea de vată minerală sau bazaltică, iar aceasta trebuie să acopere fundația, pereții și acoperișul. În general, pentru acoperiș, este indicată o izolatie chiar mai groasă, de aproximativ 40 de centimetri, pentru a limita pierderile de căldură prin zona cea mai problematică din acest punct de vedere. Este important să studiezi cu atenție și caracteristicile ferestrelor, deoarece îți vei face un deserviciu, dacă izolezi corect casa, însă lași căldura să se piardă prin ferestrele standard. În acest sens, se merge pe folosirea ferestrelor cu sticlă în strat triplu (un geam termopan are o grosime de aproximativ 24 mm, în timp ce unul triplu este de circa 40-55 mm). Totodată, montarea acestora necesită atenție suplimentară, deoarece pot rămâne spații între perete și rama geamului, lucru care duce la pierderi de căldură;
2. Eliminarea punților termice
Aceasta constă în izolarea eficientă a ușilor, folosirea unor materiale speciale la contactul fundației cu solul, la legătura dintre pereți, la planșee și în zona acoperișului;
3. Etanșeizarea circulației aerului
Obiectivul principal ste ca aerul cald din interior să nu se piardă. Se instalează un ventilator special, ce contribuie la prevenirea pierderilor de căldură. În general, o casă pasivă este de 4-5 ori mai etanșă decât una obișnuită;
4.Ventilarea aerului cu recuperarea căldurii
Este numită, uneori, și „ventilarea dublă a aerului”.
Etanșeitatea este una dintre caracteristicile de bază ale unei case pasive. Cum există o necesitate permanentă de aer proaspăt, se apelează la HRV (heat recovery ventilation). Un sistem de acest fel permite circulația aerului și, în același timp, îl încălzește/răcește (după nevoie), folosind, în proporție de 95%, căldura sau răcoarea (preluată din toaletă, debara, etc.) din interior. La nevoie, un astfel de sistem poate fi folosit și pentru a încălzi apa. Pentru o casă de aproximativ 120 mp, sistemul costă între 800 și 1500 de euro;
5.Poziționarea corectă față de punctele cardinale
Această cerință poate fi omisă de multă lume, însă poate ajuta la reducerea costurilor pentru căldură. Streașina casei trebuie dispusă în așa fel, încât să permită pătrunderea razelor soarelui iarna și să ofere umbră vara. Casa termică ar trebui să fie orientată corect spre soare. Energia solară este capturată, în cazul caselor pasive, de către sistemul de ferestre al locuinței. În funcție de orientarea clădirii, se captează 40-60% din lumină, dacă orientarea este spre sud, 10-15% din energie, dacă este spre nord, și puțin sub 20%, dacă este spre est sau vest. Energia solară ce ajunge prin ferestre este depozitată de către materiale speciale cu o inerție crescută. Căldura se acumulează în locuință, iar prin sistemul de ventilare, temperatura crește uniform în toată casa, însă fără a încinge. Totuși, dacă alegi orientarea spre sud, este indicat ca, în perioadele caniculare, să folosești plante sau storuri, pentru a reduce din cantitatea de căldură absorbită de la soare.
Un alt aspect important de care poți ține cont este alegerea de electrocasnice prietenoase, cu un consum redus de energie. De exemplu, cele mai eficiente frigidere, din punct de vedere energetic, consumă mai puțin de 200 kWh pe an. Un frigider obișnuit, pe de altă parte, poate consuma între 350 și 1.400 kWh pe an.
Criterii de îndeplinit pentru casele pasive
Casele pasive reprezintă un standard internațional în construcțiile cu un consum redus de energie. Mai jos sunt principalele criterii care trebuie îndeplinite de casele pasive:
● Necesarul specific de energie pentru încălzire sau răcire: < 15 kWh/m2 pe an;
● Necesarul maxim: < 10 W/m2;
● Necesarul specific de energie primară: < 120 kWh/m2 pe an;
● Etanșeitate: n50<0,6 h-1. Acest număr se referă la cât de mult s-a schimbat volumul de aer din clădire, într-o oră;
● Utilizarea de energie convențională: < 120 KWh/m2 pe an. Dacă se folosește și energie din surse regenerabile, energia convențională va fi: < 60 kWh/m2 pe an;
● În lunile de vară, temperaturile excesive apar în cel mult 10% din timp.